La curs îi întreb pe oameni ce înseamnă rația. Răspunsul pe care îl primesc de obicei, „câtă compresie aplică", e greșit. Ca să le arăt, deschid un compresor, las threshold-ul deasupra tuturor vârfurilor și urc rația de la 1:1 la 2:1, 4:1, 10:1, chiar 50:1. Bara de gain reduction stă pe loc.
Cu threshold-ul sus, unde compresorul nu mai lucrează, rația singură nu comprimă nimic, oricât ai urca-o. La lucru, cantitatea o dozezi din threshold, iar rația o alegi înainte, pentru caracter.
Pe ce lucrează rația
Varianta simplificată, cum o predau la curs. Compresorul lucrează doar pe vârfurile care trec de threshold. Cele de sub prag rămân neatinse. Un vârf mult peste prag e redus mult, unul puțin peste e redus puțin. La final, makeup-ul urcă totul înapoi, dar cu notele mai apropiate ca volum între ele. Asta e uniformizarea.
Rația e cifra de pe butonul Ratio, 4:1 de exemplu. Ea spune cât de tare apasă compresorul pe ce a trecut de prag. Pe hârtie, la 4:1, un vârf cu 4 dB peste threshold rămâne 1 dB peste, iar unul cu 1 dB sub prag nu e atins. Distanța dintre ele scade de la 5 dB la 2. Așa arăt la curs de ce vârfurile mari sunt strânse mai mult decât cele mici. E o socoteală de înțeles, nu de măsurat.
Cu threshold-ul ridicat până compresorul nu mai intervine, cum arăt la curs, rația n-are pe ce să lucreze. Poate fi 2:1 sau 50:1, compresorul stă. Câte vârfuri trec decide threshold-ul: cu cât îl cobori, cu atât trec mai multe și iese mai multă compresie. Sus de tot, zero. La același threshold, rația mișcă și ea cantitatea, dar între 2:1 și 8:1 diferența poate fi de doar 1 dB.
Profesorul și cheful
Așa explic la curs. Rația e cheful cu care te trezești dimineața. Threshold-ul e profesorul la care te duci.
Prima variantă: te trezești fără chef, intenția ta e 1.5:1, minimă. Dar profesorul e nervos și te ține la treabă 2 ore. Threshold-ul e jos. Chef mic, muncă multă. A doua: te trezești cu chef maxim, 20:1, iar profesorul trage de tine și mai tare. Lucrezi și mai bine. A treia: vii cu același chef de 20:1, dar la profesor întâlnești o prietenă veche și stai 2 ore fără să faci nimic. Threshold-ul a rămas sus. Rezultat: zero.
În analogia asta, rația e doar intenția de a lucra. Cantitatea de muncă o stabilește profesorul.
Ce rație alegi
Cantitatea o dozezi din threshold. Atunci ce alegi din rație? Sunetul. Rația îți schimbă direct sunetul, iar reperele de mai jos sunt ale mele, de la curs. Repere, nu rețete.
2:1. Cu ea netezești instrumente ascuțite sau lipești instrumentele între ele pe master. Sunetul iese mai gras și mai neted decât la 4:1. Pentru note egale nu e prima alegere: pe hârtie, un vârf de 4 dB îl faci doar de două ori mai mic, 2 dB, și distanța dintre vârfuri rămâne mare. Merge pe o voce profesionistă, care are deja compresie naturală din diafragmă și din tehnică, nu pe o voce cu dinamică mare.
3:1. Tot uniformizare, dar mai gras și mai neted decât 4:1.
4:1. Reperul meu pentru uniformizare care rămâne naturală. Cobori vârfurile, compensezi volumul și sunetul rămâne curat: părțile mai încete nu le atingi, păstrezi mare parte din tonul original. 1176, compresorul clasic, nici n-are rație mai mică.
10:1 și peste. De aici e limiter, cu alt scop. Nu uniformizează, limitează vârfurile care trec de threshold.
Mai e ceva ce arăt la curs: la aceeași cantitate de compresie, altă rație înseamnă alt sunet. Pe compresorul din demonstrație, la 4:1 sunetul iese mai strâns și mai direct, la 1.5:1 mai gras. Întrebi întâi ce ton vrei, apoi setezi rația care îl dă.
Cum setezi compresorul, în 5 pași
- Hotărăște întâi ce vrei. Note mai egale, un sunet mai neted sau instrumentele lipite pe master. Compresorul îl alegi după scop, nu după obișnuință. Rația din el, la fel.
- Setează rația înainte, după caracter. E stilul de compresie, îl fixezi în avans, cu reperele de mai sus.
- Trage de threshold. Oprești, îl cobori, dai play și te uiți pe bara de gain reduction. Nu lucrează cât îți trebuie? Oprești și îl mai cobori. Nu calculezi nimic: te uiți pe bară, asculți, ajustezi în liniște.
- Vrei mai multă sau mai puțină compresie? Muți threshold-ul, nu rația. Rația o schimbi doar când vrei alt caracter. Și atunci reglezi din nou threshold-ul.
- De câte ori muți threshold-ul, verifică din nou release-ul, timpul în care compresorul ar vrea să se oprească, nu în care se oprește. De ce, am scris în articolul despre release.
Caracterul nu vine doar din rație. Atacul și release-ul decid ce parte a notei accentuezi. Atacul, la curs, îl explic așa: timpul în care rația urcă de la aproape zero spre cea setată. Despre el am scris în articolul despre tobele care sună moale.
Testul pe care îl faci singur
Îl faci pe un compresor cu threshold, pe un canal din piesa ta. Reglajele nu le faci cât cântă piesa: oprești, setezi, dai play și te uiți la bara de gain reduction. De ce, am scris în articolul despre cea mai mare greșeală din mix. Sunt 2 verificări.
- Pornește de la 4:1, reperul de uniformizare de mai sus. Ridică threshold-ul în trepte, cu play după fiecare, până bara stă pe loc pe tot pasajul. Apoi, cu threshold-ul neatins, urcă rația la cea mai mare valoare pe care o are compresorul. Dă play și verifică dacă bara se mișcă. Pe urmă lasă rația unde e și coboară threshold-ul, tot în trepte, cu play după fiecare: urmărește bara.
- Cu threshold-ul pe loc, pune 2:1, dă play și citește bara. Oprește, pune 8:1, dă play și verifică cât s-a schimbat. Apoi, la 2:1, reglează threshold-ul, tot cu oprit și play, până bara arată aceeași cantitate ca la 8:1. Compară cele două variante pe același pasaj, la volum egal, potrivit din makeup, după ureche. De ce contează volumul egal am scris în articolul despre limiterul care doar pare mai bun. Verifică dacă auzi doar altă cantitate sau și alt caracter.
Data viitoare când vrei mai multă compresie, lasă rația unde e și coboară threshold-ul. Rația o alegi pentru caracter, cantitatea o dozezi din threshold.